Principii orizontale

  1. Egalitate de șanse

 

I.1. Egalitatea de gen:

Promovarea egalității de gen e un principiu asumat de parteneriatul nostru și transpus în fiecare etapă a proiectului, de la elaborare și plan, la implementare, monitorizare și evaluare.

Conform European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions egalitatea de gen se referă la egalitatea dintre femei și bărbați în ceea ce privește drepturile, tratamentul, responsabilitățile, oportunitățile și realizările economice și sociale ale acestora.[1]

Acest principiu promovează tratamentul egal și accesul egal la resurse, oportunități și responsabilități, indiferent de gen[2].

Există egalitate de gen atunci când bărbații și femeile au aceleași drepturi, responsabilități și oportunități în toate sectoarele societății și atunci când diferitele interese, nevoi și priorități ale bărbaților și femeilor sunt evaluate în mod egal.[3]

La nivelul Uniunii Europene se urmărește atingerea unui deziderat de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații[4], potrivit căruia “toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.”

Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 prevede 6 obiective cheie, respectiv:

  1. Eliminarea violenței și a stereotipurilor

Orice persoană ar trebui să se simtă în siguranță acasă, în relațiile cu persoanele apropiate, la locul de muncă, în spațiile publice și în mediul online. Femeile și bărbații, fetele și băieții, în toată diversitatea lor, ar trebui să fie liberi să își exprime ideile și emoțiile și să își urmeze parcursul educațional și profesional ales, fără constrângerile unor norme de gen bazate pe stereotipuri.

  1. Combaterea stereotipurilor de gen

Conform Eurobarometru special 465, iunie 2017 (grafice), stereotipurile de gen reprezintă una dintre cauzele profunde ale inegalității de gen și afectează toate domeniile societății. Așteptările stereotipe bazate pe norme prestabilite pentru femei și bărbați, fete și băieți, le limitează aspirațiile, opțiunile și libertatea și, prin urmare, trebuie eliminate. Stereotipurile de gen contribuie în mod semnificativ la diferența de remunerare între femei și bărbați. Acestea sunt adesea combinate cu alte stereotipuri, cum ar fi cele bazate pe rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, iar acest lucru poate accentua impactul negativ al stereotipurilor.

  1. Eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă

Creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă are un impact pozitiv puternic asupra economiei, în special în contextul reducerii forței de muncă și al lipsei de personal calificat. De asemenea, aceasta le permite femeilor să își conducă propria viață, să joace un rol în viața publică și să fie independente din punct de vedere economic.

  1. Asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei

Deși în Europa există un număr mai mare de femei absolvente de studii universitare, acestea rămân subreprezentate în profesiile mai bine remunerate, potrivit Raportul PISA 2019, „Femeile în era digitală – Raport final” (publicat de Comsia Europeană în 2018) și Raportului Forumului Economic Mondial privind disparitatea de gen, 2020. Există mai multe femei decât bărbați care ocupă posturi și lucrează în sectoare prost plătite și în poziții inferioare, conform Documentului de lucru statistic al Eurostat intitulat „A decomposition of the unadjusted gender pay gap using Structure of Earnings Survey data”, din 2018. Printre factorii care favorizează acest fenomen se numără normele și stereotipurile sociale discriminatorii cu privire la competențele femeilor și ale bărbaților și subevaluarea muncii femeilor.

  1. Eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile

Principiul remunerației egale pentru muncă egală sau muncă de valoare egală a fost consacrat în tratate începând cu 1957 și a fost transpus în dreptul UE. Astfel se asigură faptul că există demersuri legale care pot fi făcute în caz de discriminare. Cu toate acestea, femeile câștigă în continuare, în medie, mai puțin decât bărbații 55 . Diferențele acumulate pe parcursul vieții între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și remunerarea duc la o disparitate și mai mare în ceea ce privește pensiile și, prin urmare, femeile în vârstă sunt expuse într-o mai mare măsură riscului de sărăcie decât bărbații.

  1. Eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale

Evoluția profesională, în paralel cu gestionarea responsabilităților familiale, reprezintă o provocare, în special pentru femei. Adesea, femeile își aliniază decizia și modalitățile de a munci la responsabilitățile familiale pe care le au și la eventualitatea sau proporția în care acestea sunt partajate cu partenerul de viață.

Conform Eurofound, „Striking a balance: Reconciling work and life in the EU”, publicat în anul 2018, este esențial ca responsabilitățile familiale să fie repartizate egal, la fel cum este crucial să se pună la dispoziție servicii de îngrijire a copiilor, servicii de asistență socială și servicii casnice, în special pentru părinții unici susținători ai familiilor monoparentale. Accesul insuficient la servicii de îngrijire formale de calitate și la prețuri accesibile este unul dintre factorii determinanți ai inegalității de gen pe piața forței de muncă[5].

Prin urmare, este important să se facă investiții în serviciile de îngrijire pentru a sprijini participarea femeilor la activitățile remunerate și dezvoltarea lor profesională. Acest demers are și un potențial de creare de locuri de muncă atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

 

De ce este importantă egalitatea de gen?

Egalitatea de gen este esențială din mai multe motive:

  1. Drepturile omului: Fiecare persoană are dreptul la tratament egal și la oportunități egale, indiferent de gen. Promovarea egalității de gen contribuie la respectarea și protejarea drepturilor fundamentale ale tuturor indivizilor.
  2. Dezvoltare economică: Când femeile și bărbații au acces egal la educație, locuri de muncă și resurse economice, întreaga societate beneficiază. Studiile arată că egalitatea de gen poate stimula creșterea economică și poate reduce sărăcia.
  3. Sănătate și bunăstare: Egalitatea de gen contribuie la îmbunătățirea sănătății și bunăstării generale. De exemplu, accesul egal la servicii medicale și educație poate reduce ratele mortalității materne și infantile și poate îmbunătăți sănătatea generală a populației.
  4. Pace și securitate: Societățile care promovează egalitatea de gen tind să fie mai pașnice și mai stabile. Participarea egală a femeilor în procesele de luare a deciziilor și în soluționarea conflictelor poate duce la soluții mai durabile și mai incluzive.
  5. Diversitate și inovare: Diversitatea de gen în echipe și organizații poate stimula creativitatea și inovația. Perspectiva diferită pe care o aduc femeile și bărbații poate conduce la soluții mai eficiente și mai inovatoare.

Egalitatea de gen nu este doar o problemă de justiție socială, ci și un factor crucial pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea globală.

 

Ce sunt stereotipurile de gen?

Stereotipurile de gen sunt idei preconcepute și generalizate despre caracteristicile, rolurile și comportamentele pe care ar trebui să le aibă bărbații și femeile. Acestea sunt adesea bazate pe norme culturale și sociale și pot influența negativ modul în care indivizii sunt percepuți și tratați în societate[6] [7].

De exemplu, un stereotip de gen comun este că bărbații ar trebui să fie puternici și neemoționali, în timp ce femeile ar trebui să fie grijulii și sensibile[8]. Aceste stereotipuri pot limita oportunitățile și dezvoltarea personală și profesională a indivizilor, deoarece îi constrâng să se conformeze unor așteptări rigide și nerealiste[9].

Stereotipurile de gen pot afecta diverse aspecte ale vieții, inclusiv educația, cariera, relațiile și sănătatea mentală. De exemplu, fetele pot fi descurajate să urmeze cariere în domenii științifice sau tehnice din cauza percepției că acestea sunt domenii „pentru bărbați”[10].

 

Care sunt efectele negative ale stereotipurilor de gen?

Stereotipurile de gen pot avea numeroase efecte negative asupra indivizilor și societății în ansamblu. Iată câteva dintre acestea:

  1. Limitarea oportunităților: Stereotipurile de gen pot restricționa accesul la anumite profesii sau roluri. De exemplu, femeile pot fi descurajate să urmeze cariere în domenii tehnice sau științifice, iar bărbații pot fi descurajați să urmeze profesii în domenii considerate “feminine”, cum ar fi educația sau asistența socială.
  2. Discriminare și inegalitate: Aceste stereotipuri pot duce la discriminare în locul de muncă, în educație și în alte domenii ale vieții. De exemplu, femeile pot fi plătite mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă sau pot avea mai puține oportunități de avansare.
  3. Impact asupra sănătății mentale: Conformarea la stereotipurile de gen poate duce la stres, anxietate și depresie. De exemplu, bărbații care simt presiunea de a fi mereu puternici și neemoționali pot avea dificultăți în a-și exprima sentimentele și a căuta ajutor.
  4. Violenta de gen: Stereotipurile de gen pot contribui la perpetuarea violenței de gen, inclusiv violența domestică și sexuală. Normele care sugerează că bărbații trebuie să fie dominanți și femeile supuse pot alimenta comportamente abuzive.
  5. Dezvoltare personală limitată: Stereotipurile de gen pot împiedica indivizii să-și dezvolte pe deplin potențialul. De exemplu, fetele care sunt descurajate să participe la sporturi sau activități fizice pot pierde oportunități de a-și dezvolta abilități importante și de a-și îmbunătăți sănătatea fizică.
  6. Impact asupra relațiilor: Stereotipurile de gen pot afecta negativ relațiile interpersonale, creând așteptări nerealiste și tensiuni. De exemplu, așteptările rigide privind rolurile de gen în familie pot duce la conflicte și neînțelegeri.

Combaterea stereotipurilor de gen și promovarea egalității de gen sunt esențiale pentru a crea o societate mai justă și mai echitabilă, în care toți indivizii au șansa de a-și atinge potențialul maxim.

 

Cum putem combate stereotipurile de gen?

Combatarea stereotipurilor de gen este esențială pentru crearea unei societăți mai echitabile și mai incluzive. Iată câteva strategii care pot ajuta în acest sens:

  1. Educație și formare:
    • Integrarea educației despre egalitatea de gen în curriculum școlar, de la o vârstă fragedă.
    • Organizarea de workshop-uri și seminarii pentru profesori, părinți și angajatori despre cum să recunoască și să combată stereotipurile de gen.
  2. Promovarea modelelor diverse:
    • Încurajarea și susținerea femeilor și bărbaților în profesii și roluri non-tradiționale.
    • Promovarea în media a unor modele diverse și echilibrate de gen.
  3. Mediul de lucru:
    • Implementarea unor politici de angajare și promovare care să asigure egalitatea de șanse.
    • Crearea unui mediu de lucru incluziv, unde diversitatea este valorizată și stereotipurile de gen sunt descurajate.
  4. Conștientizare și advocacy:
    • Organizarea de campanii de conștientizare publică pentru a evidenția impactul negativ al stereotipurilor de gen.
    • Susținerea organizațiilor și grupurilor care militează pentru egalitatea de gen.
  5. Susținerea dialogului deschis:
    • Încurajarea discuțiilor deschise despre stereotipurile de gen în familie, școală și comunitate.
    • Crearea unor spații sigure unde oamenii pot împărtăși experiențele lor și pot învăța unii de la alții.
  6. Rolul bărbaților:
    • Implicarea activă a bărbaților în combaterea stereotipurilor de gen și în promovarea egalității de gen.
    • Încurajarea bărbaților să își asume roluri de îngrijire și responsabilități domestice.

Prin adoptarea acestor strategii, putem contribui la eliminarea stereotipurilor de gen și la construirea unei societăți în care fiecare persoană are șanse egale de a-și atinge potențialul maxim.

 

Care sunt exemple concrete ale inegalității de gen în societate?

Există numeroase exemple concrete ale inegalității de gen în societate. Iată câteva dintre cele mai comune:

  1. Diferențele salariale: Femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. La nivel global, femeile câștigă doar 77 de cenți pentru fiecare dolar câștigat de bărbați[11].
  2. Accesul la educație: În multe părți ale lumii, fetele au mai puține șanse de a merge la școală comparativ cu băieții. În țările cu venituri mici, doar 31% dintre fete sunt înscrise în învățământul secundar, comparativ cu 66% la nivel global[12].
  3. Violența de gen: Femeile și fetele sunt mai susceptibile de a fi victime ale violenței domestice și sexuale. Aproximativ 26% dintre femeile cu vârsta de 15 ani și peste au suferit violență din partea unui partener intim[13].
  4. Munca neplătită: Femeile petrec mult mai mult timp decât bărbații în activități de muncă neplătită, cum ar fi îngrijirea copiilor și treburile casnice. Acest lucru limitează timpul pe care îl pot dedica educației sau carierei lor[14].
  5. Reprezentarea în leadership: Femeile sunt subreprezentate în poziții de conducere. Doar 27% dintre locurile parlamentare și 28% dintre pozițiile de management sunt ocupate de femei[15].
  6. Accesul la servicii de sănătate: Femeile au adesea acces mai redus la servicii medicale de calitate, ceea ce poate duce la rate mai mari de mortalitate maternă și alte probleme de sănătate[16].
  7. Normele sociale și culturale: Practici dăunătoare, cum ar fi căsătoriile timpurii și mutilarea genitală feminină, persistă în multe comunități, afectând grav drepturile și sănătatea fetelor și femeilor2.

Aceste exemple ilustrează modul în care inegalitatea de gen poate afecta diverse aspecte ale vieții și subliniază importanța continuării eforturilor pentru a promova egalitatea de gen.

 

Cum putem promova egalitatea de gen?

Promovarea egalității de gen este o misiune extrem de importantă și necesită acțiuni pe mai multe planuri. Iată câteva idei care pot ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv:

  1. Educația și conștientizarea: Învățământul trebuie să integreze în curriculum teme legate de egalitatea de gen, stereotipuri de gen și discriminare. Conștientizarea importanței egalității de gen trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă.
  2. Legislația și politicile publice: Guvernele trebuie să implementeze și să respecte legi care să protejeze drepturile femeilor și bărbaților deopotrivă, să combată discriminarea de gen și să promoveze egalitatea în toate domeniile vieții sociale și economice.
  3. Mediul de lucru: Organizațiile trebuie să asigure un mediu de lucru echitabil, în care toți angajații au șanse egale de dezvoltare profesională, promovare și remunerație. Este necesar să existe politici clare împotriva hărțuirii și discriminării de gen.
  4. Reprezentarea în media: Media are un rol crucial în formarea percepțiilor și poate contribui la eliminarea stereotipurilor de gen prin promovarea unor modele diverse și reprezentative.
  5. Implicarea bărbaților: Egalitatea de gen nu este doar o problemă a femeilor; implicarea activă a bărbaților este esențială. Sprijinul bărbaților în promovarea egalității poate aduce schimbări semnificative în atitudini și comportamente.
  6. Susținerea femeilor în poziții de leadership: Este important să încurajăm și să susținem femeile să aspire și să ocupe poziții de leadership, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
  7. Accesul la resurse și servicii: Asigurarea accesului egal la resurse economice, educaționale și servicii de sănătate este crucial pentru dezvoltarea egalității de gen.

Fiecare dintre aceste măsuri poate contribui la crearea unei societăți mai echitabile și mai incluzive. Ce părere ai despre aceste idei? Sunt aspecte care crezi că ar trebui adăugate sau dezvoltate?

 

Având în vedere cele de mai sus, la nivel de proiect, măsurile de prevenire a discriminării de gen vor fi urmărite pe multiple planuri, după cum urmează:

– în formarea echipei de proiect,

– în accesul beneficiarilor la măsurile și activitățile proiectului,

– în informarea publicului larg.

În carul proiectului și la nivelul celor 2 parteneri, femeile și bărbații vor fi încurajați în egală măsura și susținuți să-și dezvolte/valideze competențele.

Astfel, pentru asigurarea unui mediu de lucru favorabil, vom derula acțiuni de informare și conștientizare în cadrul evenimentelor proiectului și în cadrul campaniei online privind riscul de discriminare la care sunt expuse femeile. Vom monitoriza respectarea prevederilor legislative în domeniul egalității de gen, respectiv: vor fi aplicate sancțiuni disciplinare împotriva celor care nu respectă regulile impuse privind egalitatea de șanse sau care, prin comportament și conduita zilnică din timpul serviciului nu acordă șanse egale tuturor persoanelor implicate indiferent de sex, rasă, religie, afinitate politică, dizabilitate/handicap, boală; selecția prestatorilor de servicii/furnizorilor de produse se va realiza fără nicio excludere, restricție sau preferință.

În cadrul proiectului se va asigura abordarea integratoarea și vom transmite mesaje precum ”termenii utilizați în prezentul document se înțeleg atât la masculin cât și la feminin”.

Prin obiectivele, activitățile și rezultatele sale proiectul contribuie la realizarea Pilonul I – Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați al Strategiei naționale pentru egalitatea de gen 2021-2027, respectiv la realizarea obiectivului general și obiectivelor specific din Aria de intervenție: Piața muncii și Aria de intervenție: Echilibrul dintre viața profesională și viața privată aferente Pilonului I – Egalitate de șanse și de tratament, conform secțiunii Referitoare la alte strategii.

De asemenea, în cadrul Campaniei de informare se vor aborda ca teme separate egalitatea de gen, egalitatea de șanse și drepturile persoanelor cu handicap prevăzute și stipulate în Ghidul – Reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027 și din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Menționăm faptul că în cadrul activităților proiectului vor fi luate măsuri și se vor întreprinde și alte acțiuni pentru implementarea și promovarea principiilor egalității de gen, egalității de șanse și drepturilor persoanelor cu handicap.

 

I.2. Nediscriminare:

Principiul nediscriminării este un concept fundamental în diverse domenii și poate fi definit în mai multe moduri. În funcție de domeniul în care este utilizat, principiul nediscriminării poate fi definit astfel:

  1. Drepturile omului: Principiul nediscriminării se referă la garantarea faptului că toate persoanele beneficiază de drepturi și libertăți fundamentale fără distincție de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine națională sau socială, avere, naștere sau alt statut.
  2. Legislația internațională: Conform Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD), principiul nediscriminării se referă la eliminarea diferențelor de tratament între indivizi și grupuri în funcție de rasă, culoare sau origine etnică, promovând astfel egalitatea și demnitatea umană.
  3. Dreptul muncii: Principiul nediscriminării în contextul ocupării forței de muncă implică asigurarea accesului egal la angajare, promovare și condiții de muncă, indiferent de sex, origine etnică, religie, vârstă, dizabilitate sau orientare sexuală.
  4. Educație: În contextul educațional, principiul nediscriminării vizează asigurarea accesului egal la educație pentru toți elevii și studenții, indiferent de mediul socio-economic, dizabilități, gen, sau alte caracteristici personale.
  5. Acces la servicii: Acest principiu se referă la furnizarea de servicii publice și private (cum ar fi sănătate, transport, locuințe) într-un mod echitabil, astfel încât toți indivizii să poată beneficia de aceste servicii fără a fi discriminați pe baza caracteristicilor personale.

Acestea sunt doar câteva dintre definițiile principiului nediscriminării. Fiecare domeniu poate avea specificități proprii în aplicarea acestui principiu, dar esența rămâne aceeași: tratament egal și respect pentru toate persoanele.

Potrivit art. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului principiul nediscriminării presupune faptul că: „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii.”[17]

Conform art. 21 din Carta drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene se menționează ca: „Se interzice orice discriminare bazată în special pe motive de sex, rasă, culoare, origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice etc”.[18]

Principiul nediscriminării în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027 se referă la asigurarea accesului egal și nediscriminatoriu la resursele și serviciile oferite de program. Acesta vizează în special persoanele vulnerabile, inclusiv cele cu risc ridicat, și promovează reducerea decalajului dintre mediul rural și urban în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială.

PIDS 2021-2027 urmărește să sprijine incluziunea socială prin:

  • Acces egal la educație și formarede calitate pentru toți, inclusiv persoanele cu dizabilități.
  • Promovarea integrării socio-economicea comunităților marginalizate, cum ar fi romii.
  • Modernizarea sistemelor de protecție socialăși îmbunătățirea accesibilității pentru toți, inclusiv persoanele cu dizabilități.

Principiul nediscriminării în contextul PIDS 2021-2027 este esențial pentru a asigura că toți cetățenii au șanse egale de a beneficia de programele și serviciile destinate îmbunătățirii calității vieții și a inclusivității sociale.

Egalitatea de șanse și de tratament are la bază participarea deplină și efectivă a fiecărei persoane la viața economică și socială, fără excepție pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală. O condiție adecvată în vederea unei creșteri inteligente, sustenabile și incluzive o reprezintă egalitatea de gen și, implicit, nediscriminarea.

Astfel, principiul nediscriminării urmărește asigurarea unui tratament egal al persoanelor fizice, indiferent de naționalitate, gen, rasă sau origine etnică, religie sau credință, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală.

Ce este discriminarea?

Conform Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare.[19]

Iar, criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.[20]

Tot CNCD identifică și definește 6 forme ale discriminării, după cum urmează[21]:

  • DISCRIMINAREA DIRECTĂ, care survine când o persoană beneficiază de un tratament mai puțin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație comparabilă, pe baza oricărui criteriu de discriminare prevăzut de legislația în vigoare.
  • DISCRIMINAREA INDIRECTĂ, survine atunci când o prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere acelui scop sunt adecvate și necesare. De asemenea, discriminarea indirectă este orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de altele care se află în situații egale.
  • DISCRIMINAREA MULTIPLĂ, survine atunci când o persoană sau un grup de persoane sunt tratate diferențiat, într-o situație egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ.
  • HĂRȚUIREA, este orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv, pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.
  • VICTIMIZAREA, reprezintă orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în instanță sau la instituțiile competente, cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării.
  • DISPOZIȚIA DE A DISCRIMINA (ORDINUL DE A DISCRIMINA), este considerată a fi tot o formă de discriminare și reprezintă un ordin primit de o persoană sau un grup de persoane de la o altă persoană sau grup de persoane pentru a discrimina.

Prezentăm mai jos câteva exemple de discriminare în diferite contexte:

  • Locul de muncă: O femeie este plătită mai puțin decât colegii săi bărbați pentru aceeași muncă, doar din cauza genului său.
  • Educație: Un elev de etnie romă este tratat diferit de profesori și colegi, fiind marginalizat și exclus din activitățile școlare.
  • Acces la servicii: O persoană cu dizabilități nu poate accesa o clădire publică deoarece nu există rampe sau lifturi adecvate.
  • Locuințe: Un proprietar refuză să închirieze un apartament unei familii din cauza originii lor etnice.
  • Sănătate: Un pacient este tratat diferit de personalul medical din cauza orientării sale sexuale.

Aceste exemple ilustrează cum discriminarea poate apărea în diverse aspecte ale vieții cotidiene. Este important să recunoaștem și să combatem aceste forme de discriminare pentru a promova egalitatea și respectul pentru toți indivizii.

Scopul dreptului privind nediscriminarea este de a asigura perspective egale şi echitabile de acces la oportunitățile disponibile în societate tuturor persoanelor. Facem alegeri de fiecare dată când decidem cu cine socializăm, unde ne facem cumpărăturile şi unde lucrăm. Deși exprimarea preferințelor noastre este un lucru normal, este posibil ca la un anumit moment să exercităm funcții ce ne plasează într-o poziție de autoritate care ne permite să luăm decizii ce pot avea un impact direct asupra vieților celorlalți. În acest context impersonal, dreptul privind nediscriminarea intervine în alegerile pe care le facem în fiecare zi.

În concluzie, trebuie să ne amintim zilnic că fiecare persoană este egală în demnitate și drepturi în spiritul fraternității!

Având în vedere cele de mai sus, măsurile de prevenire a discriminării și a respectării prevederilor principiului discriminării la nivel de proiect au fost stabilite încă din etapa de elaborare a proiectului de către cei 2 parteneri, care au luat în considerarea respectarea acestui principiu, prin definirea obiectivelor, rezultatelor și activităților, a metodologiei de implantare a proiectului și a responsabilităților în concordanta cu liniile directoare trasate atât de legislația națională prin art. 16 din Constituție, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, OUG nr. 137/2010 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021-2027, art. 5 din Codul Muncii cât și de legislația comunitară prin Tratatul CE: egalitatea între Femei și Bărbați în ceea ce privește locurile de muncă, profesia și discriminarea sexuală, prevederi împotriva discriminării bazate pe naționalitate și garantarea liberei circulații a lucrătorilor în interiorul UE, prin Directiva Remunerării egale, a tratamentului egal, egalitatea de rasă și egalitatea ocupării locurilor de muncă.

Selecția grupului țintă și accesul acestora la activitățile proiectului se va face fără nici o deosebire, excludere, restricție/preferință, pe baza de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condițiile de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale/a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Metodologia de selecție a grupului țintă prevede reguli privind nediscriminarea.

Măsurile furnizate în cadrul proiectului vor fi livrate nediscriminatoriu, în mod personalizat și vor include aspecte privind nediscriminarea și respectarea diversității.

În cadrul evenimentelor/întâlnirilor organizate în proiect se vor atinge subiecte privind nediscriminarea pe piața muncii, cu promovarea și aplicarea principiului nediscriminării în toate activitățile proiectului.

Se va asigura încurajarea înscrierii și participării persoanelor eligibile din toate cele 7 regiuni pentru a asigura un impact uniform al proiectului și a se evita concentrarea acestora într-un anumit județ/localitate. De asemenea, în cadrul Campaniei de informare online se va aborda ca temă separată nediscriminarea prevăzută și stipulata în Ghidul – Reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027 și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

 

I.3. Accesibilitate persoane cu dizabilități

Accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități presupune eliminarea barierelor și adaptarea mediului fizic, digital și social pentru a permite acestor persoane să participe pe deplin și efectiv la toate aspectele vieții.

Domenii de aplicare:

Accesibilitate fizică: Clădiri și spații publice: Asigurarea rampelor, lifturilor, scărilor rulante, toaletelor adaptate, semnalizării tactile și a altor facilități care să permită accesul și utilizarea de către persoanele cu mobilitate redusă.

Transport public: Vehicule accesibile (autobuze, trenuri, tramvaie) echipate cu rampe sau lifturi, spații rezervate pentru scaune cu rotile și informații vizuale și sonore pentru orientare.

Accesibilitate digitală: Site-uri web și aplicații: Crearea de interfețe prietenoase și accesibile, care să includă funcționalități precum contrastul înalt, mărirea textului, descrieri audio și subtitrări.

Tehnologii asistive: Utilizarea cititoarelor de ecran, tastaturilor speciale și altor dispozitive care facilitează accesul la informație pentru persoanele cu dizabilități vizuale sau auditive.

Educație: Adaptări curriculare și infrastructurale: Materiale educative accesibile, tehnologii de asistare a învățării și spații de învățare adaptate pentru a permite participarea activă a elevilor și studenților cu dizabilități.

Suport specializat: Profesori și personal educațional instruit pentru a oferi suport adecvat și pentru a crea un mediu incluziv.

Servicii de sănătate: Infrastructură adaptată: Spitale, clinici și cabinete medicale cu facilități de acces pentru persoanele cu dizabilități.

Echipamente și servicii medicale: Echipamente medicale adaptate și servicii de suport pentru persoanele cu dizabilități, precum și formare specializată pentru personalul medical.

Locuri de muncă: Angajare și adaptare la locul de muncă: Politici de recrutare incluzive, adaptarea posturilor de lucru și furnizarea de tehnologii asistive pentru a facilita angajarea persoanelor cu dizabilități.

Formare profesională și suport: Programe de formare profesională adaptate și suport continuu pentru a ajuta persoanele cu dizabilități să-și mențină și să-și dezvolte carierele.

Implementarea Principiului Accesibilității în cadrul PIDS 2021-2027

Proiecte de infrastructură: Finanțarea proiectelor care vizează îmbunătățirea accesibilității fizice în comunități, inclusiv construcția de rampe și adaptarea transportului public.

Programe de educație: Sprijinirea instituțiilor educaționale în adaptarea curriculei și infrastructurii pentru a fi accesibile persoanelor cu dizabilități.

Inițiative digitale: Dezvoltarea de platforme și aplicații accesibile pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități la informație și servicii.

Programe de sănătate: Modernizarea infrastructurii medicale pentru a fi accesibilă și formarea personalului medical în abordarea nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Integrare pe piața muncii: Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilități pe piața muncii prin adaptarea locurilor de muncă și oferirea de suport profesional.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a crea o societate incluzivă, unde fiecare persoană are posibilitatea să participe activ și efectiv, fără a fi împiedicată de bariere fizice, digitale sau sociale.

În contextul Programului Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități se referă la asigurarea faptului că aceste persoane pot accesa și utiliza servicii, resurse și infrastructură în mod egal și fără obstacole. Acesta implică:

Accesibilitate fizică: Asigurarea accesului la clădiri, locuințe, transport public și alte infrastructuri prin construirea de rampe, lifturi, scări rulante și alte facilități care să permită accesul pentru persoanele cu dizabilități.

Accesibilitate digitală: Dezvoltarea și implementarea de tehnologii și platforme digitale accesibile pentru persoanele cu dizabilități, cum ar fi echipamente de asistare, software de recunoaștere vocală și alte instrumente care să faciliteze utilizarea tehnologiilor moderne.

Accesibilitate educațională: Asigurarea accesului egal la educație pentru persoanele cu dizabilități prin adaptarea programelor de învățământ, utilizarea de materiale educative accesibile și oferirea de suport specializat pentru a le permite participarea activă la procesul educativ.

Accesibilitate la servicii de sănătate: Modernizarea sistemelor de protecție socială și îmbunătățirea accesibilității serviciilor medicale pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv asistență medicală adaptată și facilități de acces în spitale și clinici.

Accesibilitate la locuri de muncă: Promovarea incluziunii socio-economice a persoanelor cu dizabilități prin crearea de locuri de muncă accesibile și adaptate nevoilor acestora, precum și prin oferirea de programe de formare profesională și suport pentru angajarea și menținerea în muncă.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura că persoanele cu dizabilități au șanse egale de a beneficia de toate aspectele vieții sociale și economice, contribuind astfel la o societate mai incluzivă și echitabilă.

În cadrul proiectului s-au luat măsuri pentru asigurarea accesului la activitățile și serviciile proiectului în mod egal pentru toate persoanele care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de Ghidul Solicitantul Condiții Specifice aferente apelului de proiecte “PIDS/83/PIDS_P3/OP4/ESO4.1/PIDS_A12 – Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural – Regiuni mai puțin dezvoltate”, indiferent de starea de sănătate sau de handicapat/dizabilitate. Astfel, pentru a facilita accesul persoanelor cu handicap/dizabilitatea la activitățile proiectului, atât în cadrul sesiunilor de formare, cât și în cadrul evenimentelor/întâlnirilor desfășurate în cadrul proiectului se vor desfășura în spații care să dispună de logistica necesară pentru accesul facil al persoanelor cu handicap.

De asemenea, persoanele cu dizabilități vor avea acces, în condiții egale cu ceilalți cetățeni la informațiile și serviciile oferite de web site-ul proiectului prin implementarea de măsuri și instrumente pe site-ul proiectului dedicate persoanelor cu deficiente de auz și de vedere (mărirea textului, posibilitatea ascultării textului prin selectarea acestuia etc).

Tot odată, în cadrul Campaniei de informare online se va aborda ca temă separată accesul persoanelor cu dizabilități.

 

  1. Dezvoltare durabilă

 

II.1. Utilizarea eficientă a resurselor:

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020, conceptul de utilizare eficientă a resurselor “nu se referă la cantitatea de resurse consumate, aceasta pune în balanță folosirea resurselor naturale în raport cu beneficiile economice şi impactul asupra mediului. Strategia UE are un dublu obiectiv, şi anume decuplarea utilizării resurselor de creşterea economică, precum şi decuplarea impactului asupra mediului de utilizarea resurselor. Trebuie menţionat faptul că eficienţa este inerent bazată pe relaţia dintre intrări şi ieşiri, iar posibilităţile de eficientizare se pot concretiza în orice îmbunătăţire care creşte beneficiile obţinute pe unitatea de resursă utilizată (de exemplu, productivitatea resurselor). Mai mult eficienţa resurselor se poate referi, de asemenea, la orice îmbunătăţire care reduce impactul de mediu pe unitate de resursă utilizată (pe întregul ciclu de viaţă al produsului). Traducerea conceptului de „eficienţă a resurselor” în rezultate economice concrete reale în cadrul întreprinderilor individuale continuă să fie o mare provocare atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat. Însă, ambele sectoare trebuie să lucreze împreună pentru a atinge acest obiectiv ambiţios şi să pună în aplicare practicile de succes. Pentru companii, utilizarea eficientă a resurselor poate reduce costurile de producţie şi creşte profiturile – aşa-numitul scenariu „câştig – câştig”. Atunci când acest lucru este extins la întreaga economie, eficienţa utilizării resurselor poate contribui la creşterea economică, reducând, în acelaşi timp, consumul de materiale neregenerabile, securizând astfel aprovizionarea cu materii-cheie.”[22]

Conceptul de „utilizare eficientă a resurselor” se referă la utilizarea optimă a resurselor disponibile (fie ele financiare, umane, naturale sau materiale), astfel încât să se obțină cele mai bune rezultate, fără a irosi sau a supraexploata resursele. În esență, este vorba despre a face mai mult cu mai puțin, maximizând valoarea sau impactul produs printr-o gestionare rațională și sustenabilă a acestora.

Utilizarea eficientă a resurselor presupune atingerea unui anumit obiectiv sau rezultat, folosind cele mai puține resurse posibile (timp, bani, materii prime etc.), sau atingerea unui impact maxim cu o cantitate minimă de resurse. Este un principiu important în domenii precum economie, ecologie, management și dezvoltare durabilă.

Prezentăm mai jos câteva exemple de aplicare a conceptului de urilizare efiecientă a resurselor:

  1. În managementul afacerilor:
    • Exemplu: O companie care își optimizează procesul de producție astfel încât să reducă timpul de fabricație și consumul de materii prime, fără a compromite calitatea produsului. De exemplu, prin implementarea unui sistem de producție just-in-time, compania reduce stocurile și costurile de depozitare, economisind resurse financiare.
  1. În agricultură:
    • Exemplu: Un fermier care utilizează tehnologii moderne de irigare care permit o utilizare mai eficientă a apei, în loc să folosească un sistem de irigare tradițional, care ar putea consuma mult mai multă apă pentru aceleași recolte. Astfel, el economisește apă (o resursă naturală) și reduce costurile de operare.
  1. În energie:
    • Exemplu: Instalarea de panouri solare sau de turbine eoliene pentru a produce energie electrică din surse regenerabile, în loc de a depinde exclusiv de surse de energie fosilă (care sunt mai poluante și mai limitate). Acest lucru reduce consumul de resurse naturale (cărbune, gaze) și contribuie la reducerea emisiilor de carbon.
  1. În viața de zi cu zi:
    • Exemplu: Folosirea becurilor LED în locul celor incandescente. Becurile LED consumă mult mai puțină energie pentru aceeași lumină emisă, deci resursa de energie electrică este utilizată mai eficient.

Beneficiile utilizării eficiente a resurselor:

  • Reducerea costurilor: Consumând mai puține resurse, se reduce costul total al producției sau al serviciilor.
  • Sustenabilitate: O utilizare mai eficientă a resurselor contribuie la protejarea mediului, deoarece se reduc deșeurile, poluarea și epuizarea resurselor naturale.
  • Creșterea competitivității: Organizațiile care folosesc eficient resursele pot să obțină o performanță mai bună la costuri mai mici, având un avantaj competitiv pe piață.

Prin urmare, utilizarea eficientă a resurselor este esențială nu doar pentru maximizarea profiturilor și reducerea costurilor, dar și pentru dezvoltarea sustenabilă pe termen lung.

Proiectul are in vedere eficientizarea energetică și un caracter neutru din punct de vedere al emisiilor.

Avem în vedere tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor prin intermediul campaniei de informare online, în cadrul căreia se va promova acest aspect ca temă separată, printr-o abordare sustenabilă în ceea ce privește exploatarea resurselor. În ceea ce privește achiziția de echipamente, vor fi achiziționate cele de ultimă generație cu consum redus de energie și autonomie mare, astfel încât să asigurăm funcționarea lor după finalizarea proiectului. Acest principiu orizontal este promovat în toate activitățile proiectului, unde se are în vedere utilizarea resurselor folosite în cadrul proiectului în mod responsabil, respectiv se va urmării ca toate echipamentele ce vor fi achiziționate în cadrul proiectului să se încadreze în categoria celor cu consum redus de energie/ecologice/pe bază de resurse regenerabile. În toate activitățile proiectului se va ține cont de eficientizarea consumului de resurse: comunicare electronică între membrii echipei de proiect, utilizarea resurselor existente, materiale de prezentare a proiectului din perspectiva respectării obiectivelor dezvoltării durabile, scurte mesaje de promovare a utilizării eficiente a resurselor (de ex. în semnătura mail), utilizarea sistemului de eficiență energetică pentru computere, imprimante la sediu; programarea aerului condiționat pentru a se aprinde cu o jumătate de oră înainte de începerea programului de lucru, la o temperatură de 22°C vara și 23°C iarna; se va profita de lumina naturală. Se va optimiza uzul curentului electric, stingând corpurile de iluminat din apropierea surselor de lumina naturală. Nu se vor stinge sau aprinde cu frecvență tuburile fluorescente. Se vor folosi lumini economice și se va implementa un sistem de reciclare atât la sediul proiectului, cât și în sălile de curs aferente părții teoretice și practice în cadrul programelor de formare profesională organizate.

Principiul DNSH

 

Principiul – A nu prejudicia în mod semnificativ:

Principiul DNSH (Do No Significant Harm – „Nu dăuna semnificativ”) este un principiu cheie în cadrul politicilor și regulamentelor Uniunii Europene legate de sustenabilitate și protecția mediului, fiind introdus pentru a asigura că activitățile economice, proiectele și investițiile care primesc sprijin financiar sau care sunt implementate în cadrul programelor UE nu cauzează daune semnificative mediului sau altor obiective de dezvoltare durabilă.

Acest principiu este esențial pentru asigurarea că măsurile de protecție a mediului și cele de dezvoltare economică sunt corelate și nu sunt în contradicție. În cadrul programelor europene, principiu DNSH este folosit pentru a evalua și a garanta că proiectele, chiar dacă nu au ca scop principal protecția mediului, nu generează efecte negative semnificative asupra mediului.

Definiție: „Nu dăuna semnificativ” înseamnă că activitățile sau proiectele nu trebuie să aducă prejudicii semnificative niciunui dintre cele șase obiective de mediu stabilite de Comisia Europeană pentru a atinge neutralitatea climatică și tranziția către o economie sustenabilă.

Aceste obiective sunt:

  1. Mitigarea schimbărilor climatice (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră).
  2. Adaptarea la schimbările climatice.
  3. Utilizarea durabilă a resurselor de apă și protecția apei.
  4. Tranziția către o economie circulară.
  5. Prevenirea și controlul poluării.
  6. Protejarea și restaurarea biodiversității și ecosistemelor.

Ce presupune acest principiu în practică?

Proiectele și investițiile care sunt finanțate sau implementate sub umbrela politicii de dezvoltare a UE (cum ar fi în cadrul Planului de Investiții pentru Dezvoltare Sustenabilă – PIDS 2021-2027, sau al altor programe europene) trebuie să demonstreze că nu vor produce daune semnificative la niciunul dintre aceste obiective de mediu, chiar dacă își propun să sprijine, de exemplu, dezvoltarea economică sau socială.

Exemple:

  1. Proiecte de infrastructură: Dacă un proiect de construcție a unei autostrăzi sau a unui pod beneficiază de fonduri europene, trebuie evaluat în contextul principiului DNSH. De exemplu, în cadrul evaluării, trebuie să se ia în considerare impactul asupra biodiversității și să se garanteze că nu vor fi afectate ecosisteme sau specii protejate. Chiar dacă proiectul are scopul de a sprijini mobilitatea și dezvoltarea economică, dacă va aduce daune semnificative mediului, nu va fi eligibil pentru finanțare.
  2. Proiecte industriale: O fabrică de producție care folosește energie sau resurse poate primi finanțare, dar trebuie să demonstreze că nu va contribui semnificativ la poluarea aerului sau la emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, trebuie să existe măsuri pentru reducerea deșeurilor și pentru protejarea apei, dacă activitățile producătoare utilizează resurse naturale.
  3. Agricultură: Un proiect de agricultură care implică utilizarea unor tehnologii noi pentru creșterea producției ar trebui să se asigure că aceste tehnologii nu dăunează biodiversității, nu contribuie la degradarea solului și nu afectează resursele de apă. De asemenea, se va analiza impactul asupra schimbărilor climatice și al poluării.

Implementarea principiului DNSH:

Pentru a respecta principiul DNSH, proiectele și activitățile trebuie să treacă printr-o evaluare riguroasă de mediu, care să includă impactul asupra celor șase obiective menționate mai sus. De asemenea, în anumite cazuri, pot fi impuse măsuri de atenuare sau modificări ale proiectului pentru a reduce impactul negativ asupra mediului.

În concluzie, principiul DNSH este un mecanism esențial în cadrul Uniunii Europene pentru a asigura că investițiile și proiectele nu compromit sustenabilitatea pe termen lung a mediului, chiar și atunci când au scopuri economice sau sociale importante. Este un pas crucial pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă și pentru a proteja mediul și biodiversitatea globală.

Implementarea principiului DNSH la nivel de proiect:

Potrivit Regulamentelor Europene principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH – „Do No Significant Harm”) reprezintă potențialul activităților și investițiilor de a aduce prejudicii semnificative celor șase obiective de mediu. Principiul DNSH este definit prin Regulamentul privind Taxonomia unde la articolul 9, unde sunt identificate cele șase obiective de mediu, iar la articolul 17 se definește ceea ce constituie un prejudiciu semnificativ pentru fiecare dintre cele șase obiective de mediu vizate de Regulament, respectiv:

  1. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de sera (GES). Având în vedere activitățile proiectului considerăm că acestea nu sunt generatoare de emisii semnificative de gaze cu efect de seră.
  2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor. Activitățile proiectului nu duc și nu contribuie la creșterea efectivului negativ la climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activităților în sine sau asupra persoanelor implicate (experții și membrii din grupul țintă), asupra naturii sau asupra activelor.
  3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apa și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine. Proiectul nu este nociv pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine.
  4. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului. Proiectul nu duce la ineficiente semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului. Mai mult de atât, în cadrul proiectului se vor colecta selectiv deșeurile.
  5. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea și controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apa sau sol. Prin activitățile sale proiectul nu duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apa sa sol.
  6. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune. Proiectul nu este nociv în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.

Așadar, conform celor de mai sus și ținând cont de specificul și activitățile propuse, proiectul prin natura lui respectă principiul DNSH, respectiv nu are niciun impact negativ semnificativ asupra celor 6 obiective de mediu prezentate mai sus. De asemenea, în cadrul Campaniei de informare online se va aborda ca temă separată principiul DNSH.

[1] Eurofound – https://www.eurofound.europa.eu/ro/topic/egalitatea-de-gen

[2] Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați – https://anes.gov.ro/egalitatea-de-gen/

[3] Eurofound – https://www.eurofound.europa.eu/ro/topic/egalitatea-de-gen

[4] Comisia Europeană – Strategia privind egalitatea de gen – https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/gender-equality/gender-equality-strategy_ro

[5] Hoffmann, F., & Rodrigues, R., „Informal carers: who takes care of them?”, Sinteză politică, aprilie 2010, Centrul european pentru politică și cercetare în domeniul bunăstării sociale, Viena – a se vedea infograficele.

[6] European Institute for Gender Equality – https://eige.europa.eu/publications-resources/thesaurus/terms/1223?language_content_entity=ro

[7] UNICEF România – https://www.unicef.org/romania/ro/comunicate-de-presă/pe-fondul-discriminării-și-al-stereotipurilor-de-gen-fetele-din-întreaga-lume

[8]https://www.bing.com/search?q=stereotipuri+de+gen&toWww=1&redig=46F0F6045E8A47848085FA67F1A4D807

[9] European Institute for Gender Equality – https://eige.europa.eu/publications-resources/thesaurus/terms/1223?language_content_entity=ro

[10] UNICEF România – https://www.unicef.org/romania/ro/comunicate-de-presă/pe-fondul-discriminării-și-al-stereotipurilor-de-gen-fetele-din-întreaga-lume

[11] HUMAN RIGHTS CAREERS – https://www.humanrightscareers.com/issues/examples-of-gender-inequality/

[12] HUMAN RIGHTS CAREERS – https://www.humanrightscareers.com/issues/examples-of-gender-inequality/

[13] HUMAN RIGHTS CAREERS – https://www.humanrightscareers.com/issues/examples-of-gender-inequality/

[14] UN Women –  https://www.unwomen.org/en/news-stories/feature-story/2023/09/the-11-biggest-hurdles-for-womens-equality-by-2030

[15] UN Women – https://www.unwomen.org/en/news-stories/feature-story/2023/09/the-11-biggest-hurdles-for-womens-equality-by-2030

[16] UN Women – https://www.unwomen.org/en/news-stories/feature-story/2023/09/the-11-biggest-hurdles-for-womens-equality-by-2030

[17] ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE, 10 decembrie 1948. DECLARAŢIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI

[18] Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană, 2010. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE

[19] CNCD – https://www.cncd.ro/ce-este-discriminarea/

[20] CNCD – https://www.cncd.ro/ce-este-discriminarea/

[21] CNCD – https://www.cncd.ro/ce-este-discriminarea/

[22] Guvernul României, 2013. Hotărârea Guvernului nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020, Capitolul 5